Eu și călătoriile mele prin Moldova

Nu am avut niciodată dubii că în Moldova sunt locuri demne de văzut și că turismul rural ar fi, în circumstanțele de astăzi, un must have.

Pot spune cu siguranță că unele peisaje de la noi îți pot tăia respirația la fel de subit ca și unele locuri pe care le-am văzut înafara țării.

Cel mai drag loc mi-e satul meu. Acolo am *colțuri* unde merg de fiecare dată singură cînd sunt acasă la țară.

E un sat la nordul țării, Nimereuca, raionul Soroca, situat la doar cîțiva pași de Ucraina și Transnistria pe celălalt mal al Nistrului. Sergiu Beznițchi are niște poze reușite care vor vorbi de la sine. :)

Mie personal cel mai mult îmi place să călătoresc avînd ca destinație o mănăstire, iar noi avem multe, frumoase, irepetabile.

Recent am fost la Mănăstirea Saharna, e un loc liniștit și pitoresc, credincioșii știu cu siguranță că Mănăstirea Saharna se asociază cu acea *tălpiță a Maicii Domnului* în vîrful stîncii. Dacă aveți credință și voință, sau cel puțin faceți sport și sunteți rezistenți – veți urca cele 270 de scări (dacă nu mă înșel) Mie mi-au luat 17 minute.

Manastirea-Saharna

Am observat că tot mai mulți tineri optează pentru o călătorie la o biserică sau mănăstire în timpul weekend-ului. Asta e bine…

Cea mai neobișnuită experiență am avut-o acum cîteva săptămîni cînd, ieșind în oraș spre un local din centru, un sunet a fost deajuns ca să mă trezesc într-o mașină care mergea spre Mănăstirea Țipova.

Voi fi sinceră, la Mănăstire nu am ajuns în seara aia pentru că s-a optat pentru scăldat la 12 noapte în cascade. Nemaivorbind că era după ploaie și noi, 5 băieți și două fete am mers desculță luminînd cu telefoanele printre stînci. O porție dublă de adrenalină și Scary Movie … penrtu ca apoi, după ce am urcat dealurile abrupte de-a dreptul în sus pentru că pierdusem cărarea în întuneric … să se culce toți pe pături cu fața spre cer și să numere stelele timp de cîteva ore…

Probabil, așa libertate a gîndurilor e incomparabilă cu orice altceva… încercați… După cum le-am spus și lor cînd stăteam și număram avioanele – după intensitatea emoțiilor ar putea fi comparată cu vacanța mea din New York. ))))

Cascadele de la Țipova

Cascadele de la Țipova

 

 

Totuși prima mănăstire și cea mai aproape de suflet îmi este Mănăstirea Japca, raionul Camenca (Transnistria). Acolo am mers pentru prima dată pe la vîrsta de 8 ani cu verișorii mei. Am petrecut un weekend frumos și liniștit de sfîntul Pantelimon.

E o experiență frumoasă călătoria spre lăcașe sfinte. Oriunde merg peste hotare, obligatoriu trec și pe la o biserică sau mai multe din regiunea apropiată de hotel.

E oarecum interesant să vezi cum oamenii, veniți din diferite colțuri ale lumii se vor întîlni aprinzînd o lumînare pentru cel drag. Anume prin comparație am realizat că noi avem un cuvînt a spune în acest sens și că înafară de ospitalitate mai e și ceva nu pe înțelesul tuturor demn de a fi văzut în țara asta…

Mănăstirea Japca

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

11 − six =